Sursa poza si informatii: Economica.net

O nouă rundă de sancțiuni asupra Iranului

Consiliul de Securitate al ONU a hotărât reimpunerea unui set dur de sancțiuni împotriva Iranului, incluzând un embargo asupra armelor și restricții economice severe. Aceste măsuri au intrat în vigoare sâmbătă, la ora 20:00, ora New York-ului, după zece ani de la ridicarea lor inițială, conform agenției Agerpres.

Cu toate acestea, liderii europeni și americani au subliniat că acest pas nu semnifică sfârșitul eforturilor diplomatice. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a cerut Teheranului să angajeze discuții directe și sincere, sugerând totodată altor state să aplice imediat sancțiunile pentru a spori presiunea asupra Iranului.

Reacția diplomației europene

Miniștrii de externe din Marea Britanie, Franța și Germania au emis un comunicat unitar în care și-au reafirmat angajamentul de a găsi o soluție diplomatică ce să împiedice Iranul să achiziționeze arme nucleare. Aceștia au îndemnat Iranul să evite escaladarea situației și să revină la masa negocierilor.

AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) semnalează că Iranul continuă să îmbogățească uraniu la un nivel ridicat, de 60%, unde pragul tehnic pentru fabricarea armelor nucleare este de 90%. Teheranul își apără poziția, afirmând că nu urmărește scopuri militare, ci dorește doar să utilizeze energia nucleară pentru scopuri civile, precum producția de electricitate.

Dinamica acordului nuclear

Acordul nuclear cunoscut ca JCPOA, semnat în 2015 între Iran și mai multe puteri mondiale, a fixat limite stricte asupra nivelului de îmbogățire a uraniului, la 3,67%. În prezent, Iranul dispune de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%. Dacă acest stoc ar fi transformat la un nivel de 90%, Iranul ar putea produce între opt și zece bombe nucleare.

Președintele iranian Masud Pezeshkian a criticat ultima cerere americană, care solicita predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit în schimbul prelungirii suspendării sancțiunilor pentru trei luni, catalogând propunerea drept "inacceptabilă". "Vor să le predăm tot uraniul nostru," a afirmat Pezeshkian la televiziunea de stat, adăugând că o nouă cerință ar putea apărea după câteva luni.

Impactul economic și tensiunile interne

Statele E3 (Marea Britanie, Franța și Germania) au activat mecanismul "snapback" la finalul lunii august, care permite redeschiderea sancțiunilor în 30 de zile. Înainte de efectivitatea acestor sancțiuni, Iranul și-a rechemat ambasadorii pentru consultări.

Dariush, un cetățean iranian, a remarcat că situația economică dificilă se va deteriora şi mai mult datorită sancțiunilor. "Cursul de schimb al dolarului crește, ceea ce duce la majorarea prețurilor," a explicat el pentru AFP. Piața neagră a înregistrat un record de schimb, cu un dolar tranzacționându-se pentru aproximativ 1,12 milioane de riali. În aceste condiții, mulți iranieni se înghesuie să cumpere aur ca refugiu financiar.

Apel la soluții diplomatice

Pe parcursul Adunării Generale a ONU de la New York, dialogurile diplomatice au continuat, fiind căutate soluții constructive. Grupul E3 și-a exprimat nădejdea ca Teheranul să ia măsuri concrete pentru îndeplinirea cerințelor: reluarea discuțiilor cu SUA, accesul inspectorilor AIEA la situri nucleare și securizarea stocurilor de uraniu îmbogățit.

Propunerea Rusiei și Chinei de a prelungi JCPOA cu șase luni nu a avut succes. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Occidentul de "sabotare" a diplomației, considerând invalidă reintroducerea sancțiunilor.

Conform Iranului, care a renunțat la unele angajamente din 2018, intenția de a construi o bombă nucleară nu face parte din obiectivele sale, o afirmație repetată de președintele Pezeshkian la ONU.