Două treimi dintre angajații români intenționează să-și schimbe jobul, arată un sondaj.

Două treimi dintre angajații români intenționează să-și schimbe jobul, arată un sondaj.

Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Aproximativ 62% dintre angajații din România iau în calcul schimbarea locului de muncă, însă majoritatea nu au încă un plan concret, potrivit raportului „Romanians@Work 2025”. Dintre cei chestionați, doar 18% și-au stabilit deja pașii pe care îi vor urma.

Raportul, realizat de CareerShift.ro, specialist în consultanță și formare profesională în resurse umane, reprezintă o analiză detaliată a pieței muncii la nivel național. Studiul a fost realizat în iunie 2025, printr-un chestionar online completat de 566 de respondenți.

Direcțiile neclare ale carierei

Din studiu reiese că doar 12% dintre angajați avansează într-o direcție clară de carieră, în timp ce restul sunt în proces de adaptare (22%) sau reinvenție (24%).

Valorile angajaților români

Când vine vorba de valori personale, angajații români pun respectul și echilibrul emoțional înaintea resurselor financiare. Circa 42% declară că nu ar compromite niciodată respectul de sine și demnitatea pentru avantaje financiare, iar 43% valorizează echilibrul emoțional și psihologic mai mult decât compensația financiară.

Factori ce determină schimbarea locurilor de muncă

Dacă ar primi același salariu, 62% dintre angajați ar pleca dacă li s-ar oferi un management empatic (27,6%), un program flexibil (17,9%) sau munca la distanță 100% (16,3%).

Lipsa comunicării în companii

„Raportul ‘Romanians@Work 2025’ oferă o imagine detaliată a pieței muncii din România, ajungând la a doua ediție după cea din 2022,” spune Mihai Zânt, Executive Coach și cofondator CareerShift HUB. Un aspect îngrijorător dezvăluit de studiu este că 31% dintre manageri nu discută niciodată cu angajații lor despre viitorul profesional, iar 73% dintre companii nu au sau nu comunică transparent programe de dezvoltare a carierei.

Probleme de sănătate mentală la locul de muncă

În comparație cu studiile anterioare, „Romanians@Work 2025” conține mai multe informații despre starea mentală la locul de muncă. Astfel, 52,8% dintre angajați trăiesc zilnic cu un nivel ridicat de stres, un procent crescut față de 32% în 2022. Din cauza stresului constant, peste 25% dintre cei care au nevoie de concediu medical aleg să nu îl solicite. Aproximativ 32% indică burnout-ul ca principal motiv pentru a părăsi locul de muncă.

Atmosfera de lucru și percepția asupra AI

Raportul CareerShift HUB arată că 27,2% dintre angajați sunt nemulțumiți de compania lor actuală. Doar 19% ar recomanda firma în care lucrează unui prieten de încredere fără ezitări, iar 35% nu se simt ascultați atunci când își discută cariera.

Angajații români devin tot mai sensibili la atmosfera relațională din organizații. Aproximativ 73% evită angajatorii cu o cultură toxică, un procent semnificativ mai mare față de cei care au menționat salariul ca motiv de îngrijorare (28%).

Inteligența artificială și pregătirea necesară

Datele arată că angajații români nu se tem de impactul inteligenței artificiale, ci își doresc mai degrabă posibilitatea de a beneficia de formare adecvată. Aproximativ 53% văd AI ca pe o oportunitate, în timp ce doar 1% o percep ca pe o amenințare directă. Îngrijorarea provine din conducerea deficitară, având în vedere că 38% dintre angajați sunt preocupați de lipsa formării în domeniul inteligenței artificiale.

Această analiză detaliată scoate în evidență presiunile și speranțele angajaților români, arătând importanța unui mediu de lucru mai empatic și mai deschis.

Sursa Foto: Fizkes | Dreamstime.com


Mihai Barna

Mihai Barna are 35 de ani și este jurnalistul din spatele azi în Oradea. Crescut în centrul istoric al orașului, pasionat de fotografie și povești locale, Mihai este un observator atent al vieții cotidiene orădene. Cu o carieră de peste un deceniu în presa locală, el aduce în prim-plan știri relevante, relatări din comunitate și momente care dau culoare orașului. Pentru Mihai, Oradea nu e doar un oraș frumos, ci un spațiu viu, cu oameni, idei și transformări care merită documentate zilnic — cu obiectivitate, empatie și atenție la detalii.