Sursa poza si informatii: Economica.net

Reforma propusă de cancelarul Friedrich Merz, care vizează revizuirea strategiei financiare denumită „frâna datoriilor” și crearea unui fond dedicat infrastructurii în afara bugetului, a fost inițial promovată ca un catalizator pentru a debloca sute de miliarde de euro în investiții destinate revigorării economiei și consolidării forțelor armate germane. Cu toate acestea, analiza bugetului pe 2025 realizată de analiști și partidele de opoziție, coroborată cu cercetări Reuters, aruncă o umbră de îndoială asupra capacității acestui plan de a îndeplini aceste promisiuni.

O regulă fiscală existentă în Germania impune ca cel puțin 10% din bugetul de bază să fie alocată investițiilor pe termen lung. Proiectele finanțate din fondul de infrastructură ar trebui, în teorie, să completeze alte investiții bugetare. Totuși, datele analizate arată o realitate diferită față de bugetele anterior administrate.

Documentele Ministerului de Finanțe de la Berlin subliniază că, în timp ce se prevede o creștere de 25% a investițiilor totale între 2024 și 2026, o parte considerabilă a fondurilor inițial alocate bugetului de bază a fost transferată către fondul de infrastructură. Această relocare oferă o mai mare flexibilitate bugetară pentru alte angajamente financiare asumate de coaliție, dar ridică întrebări legate de efectul său asupra îmbunătățirii infrastructurii naționale.

Din cele 27,2 miliarde de euro programate pentru noi investiții prin fondul de infrastructură, bugetul de bază a suferit o scădere a investițiilor, ajungând la 62,7 miliarde de euro, comparativ cu cele 81 de miliarde alocate inițial pentru 2025. În același timp, investițiile suplimentare dintr-un fond climatic scad cu 1,2 miliarde de euro, rezultând doar 7,7 miliarde de euro ca profit net din investiții.

Christian Goerke, purtătorul de cuvânt al politicii fiscale pentru Partidul Stânga, a subliniat că suma alocată pentru investiții nu arată o creștere semnificativă față de ce planificase fostul ministru de finanțe, Christian Lindner, fără ajutorul oricărui fond special.

Ministerul de Finanțe a apărat noul buget propus pentru 2025, subliniind că acesta respectă criteriul de investiții de 10% și că, pentru 2025, se așteaptă ca investițiile totale să atingă un record de 115 miliarde de euro, iar pentru 2026, suma va crește la 126,7 miliarde de euro, comparativ cu 102,1 miliarde de euro planificate pentru 2024.

Totuși, criticile la adresa transferului de fonduri rămân, pe motiv că oferă guvernului german mai multă elasticitate pentru cheltuieli operaționale, în detrimentul inițiativelor de creștere economică sustenabilă și corectarea subinvestițiilor. Schimbările în re-alocare au eliberat 18,3 miliarde de euro pentru nevoi care nu fac parte din investiții directe, cum ar fi ajustările pensiilor pentru femeile care au beneficiat de concediu parental și o reducere a TVA-ului în domeniul gastronomiei.

Carsten Brzeski, analist ING, a comparat această strategie cu o abordare contabile controversată, asemenea celor din vremea guvernului anterior, avertizând că astfel de schimbări pot ţine în loc deciziile financiare ale gospodăriilor și companiilor. Aceste organizații pot deveni reticente în a lua decizii de investiții, generând un impact asupra economiei pe termen lung.