Sursa poza si informatii: Economica.net

Recent, liderii Uniunii Europene au inițiat discuții cu privire la posibilitatea acordării unui împrumut Ucrainei, utilizând activele înghețate ale Rusiei. Propunerea vine de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și presupune ca sumele împrumutate să fie rambursabile doar după ce Rusia ar plăti „reparații de război” Kievului.

Situația este generată în contextul refuzului președintelui american, Donald Trump, de a continua finanțarea ajutoarelor economice și militare acordate Ucrainei, lăsând astfel responsabilitatea sprijinului pe umerii europenilor. Cu scenariile de pace îndepărtându-se, Uniunea Europeană caută modalități viabile de a-și menține angajamentele față de Ucraina.

Blocajul Activelor Rusești

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, statele Uniunii Europene, alături de grupul G7, au impus restricții drastice asupra unor rezerve de aproximativ 300 de miliarde de euro ale Rusiei. Dintre acestea, circa 200 de miliarde de euro sunt parte din activele Băncii Centrale Ruse, majoritatea fiind înregistrate în Belgia sub formă de titluri de valoare și sume cash.

Aceste active sunt gestionate de casa de compensare Euroclear din Belgia, care transformă titlurile aflate la scadență în lichidități. Planul propus prevede utilizarea acestor fonduri pentru un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. În cazul în care Rusia nu va plăti despăgubiri de război Ucrainei, sancțiunile impuse de UE vor rămâne în vigoare și activele vor continua să fie blocate.

Posibilitatea Retragerii Sancțiunilor

Totuși, dacă UE ar decide să ridice sancțiunile fără ca Rusia să plătească despăgubiri, statele membre ar trebui să restituie fondurile către Euroclear, asigurând eliberarea acestora către Rusia. Acest mecanism de garanție este creat pentru a evita repercusiunile financiare negative asupra euro și piețelor financiare.

Reacții și Obstacole Politice

Propunerea lui von der Leyen și planul detaliat de Comisia Europeană nu se doresc a fi o confiscare directă a activelor rusești, deși în practică, în absența compensării de către Rusia, aceasta ar putea deveni o realitate. Unele state membre, precum Germania, Franța și Belgia, și-au exprimat deja opoziția față de confiscare, deși cancelarul german Friedrich Merz a venit cu o propunere similară care să nu fie percepută ca o confiscare.

În contrast, premierul belgian, Bart de Wever, a indicat clar că nu va susține o astfel de inițiativă, subliniind că o confiscare nu este o opțiune. Dezbaterea urmează să fie extinsă în cadrul unui summit informal al liderilor europeni care va avea loc la Copenhaga.

Riscurile Confiscării

Utilizarea dobânzilor generate de activele rusești înghețate a permis deja finanțarea unor ajutoare militare pentru Ucraina. Totuși, confiscarea acestor fonduri rămâne o măsură controversată, evitându-se până acum datorită riscurilor legale, geopolitice și economice de a destabiliza piețele internaționale și a afecta euro. Moscova a caracterizat blocarea activelor sale ca fiind „furt” și a amenințat cu represalii dacă UE ar pune în aplicare un astfel de plan.

Având în vedere complexitatea și implicațiile acestei propuneri, dezbaterile din cadrul UE vor juca un rol crucial în definirea modului în care blocul comunitar alege să sprijine Ucraina, într-un climat geopolitic tensionat și complicat.